Tulcea, orașul speranței

Am auzit o sumedenie de lucruri despre deltă, însă nimic despre Tulcea. Știam poate un singur lucru, că această așezare a fost fondată de greci. Dar spre rușinea mea doar atât.
Mai știam, totuși, că are ieșire la Dunăre, dar asta o știe orice copil din clasele primare. Însă nu mă așteptam să găsesc o faleză dezolant de frumoasă.
Chiar dacă pietrele nu mai erau unite sub un singur bloc, priveliștea spre fluviul albastru creea totuși o imagine cât se poate de mirifică.
În momentul venirii mele, chiar în aceea clipă sosea un vapor dinspre deltă. A fost un prilej extraordinar să observ chipurile celor care trăiesc în deltă și vin în Tulcea cu speranța că vor avea ce pune pe masă seara la final de zi. Speranțele celor care coborau de pe vaporașul ruginiu erau cât se poate de fragile.

Este trist să vezi astăzi în continuare copii de patru clase care sunt nevoiți să lase pixul pentru cazma sau bidinea.
Se observă clar cum copiii mileniului trei visează la o nouă viață rezemați de bărcile secolului trecut.
Multe din astfel de nave au trimis generații întregi către lumea dinafara stufului celui blând.
Pentru cei mai norocoși la finalul cursei există cineva din lumea veche care îi așteaptă și ajută cu bunăvoință.
Toate acestea sunt imaginile optimismului contemporan.
La astfel de momente până și natura a fost mișcată de duritatea timpului și a început să plângă. Chiar dacă bocetul ei nu a făcut decât pârjol în jurul ei, aceasta să se abțină nu a mai putut.

Pașii se despart de țărmul oriental al clipelor trecute și schimb priviri cu suflete împăiate ale muzeului.
Chiar dacă ele nu mai pot uni silabele precum o făceau atunci când zburau sau se târau, acestea tot terifiază prin chipurile lor pregătite de război. Starea de conflict este amplificată de muzica violentă venită din boxele ascunse în copacii smulși și amplasați fără gust în bucățile de carton ale muzeului.
Muzeul este o adevărată junglă, foarte bine controlată. Ochii de șoim din colțul camerelor, zâmbetele false și exagerate ale hieniilor în fuste sau curățenia excesivă de laborator trădează starea de spirit a animalelor blocate în blocurile de sticlă.

Peștii aflați în subteran ar împlini zeci de dorințe pentru o gură de apă sărată. Ei se zbat în albastrul borcanelor.
Copii sunt cei mai atrași de aceste vietăți aflate într-o continuă subjugare.
Degetele îmi dansează pe lângă sticelele murdare unde rechinii și alte mamifere ale adâncului stau nemișcate în cuștile lor reci.
Singura ființă care mă întrecea era, paradoxal, un somn. Acest peștișor m-ar fi îmbrățișat de bucurie dacă în fața noastră nu s-ar fi ivit zidul transparent
clădit de sufletele fără scânteie.

I-am bătut în geam minute bune, de parcă am fi comunicat prin codul Morse. El la rândul lui clipea din ochi și dădea din corp, precum un câine vesel ar fi dat din coadă.
Jocul nostru a ținut zeci de minute, dar într-un final trebuia să se termine, așa că ne-am luat la revedere unul de la celălat cu greu. Nu înainte de a ne privi atent ochi în ochi și a ne promite că ne vom revedea.
Mă aflam la final de drum și am vrut să reflectez asupra călătoriei. Locul cel mai potrivit pentru a face această acțiune l-am descoperit în cel mai înalt punct al orașului. Tot aici se află și cel mai frumos monument din Tulcea, cel al Eroilor.

Precum monumentul independenței, cum mai este cunoscut acesta, exact la fel se află și orașul. La marginea dintre civilizație și simplitate. Un oraș la care ajungi cu greu. Trebuie să traversezi câmpia cea fără de margini și ești trecut prin furtunile nemiloase ale naturii și vieții.
Însă odată ajuns aici sus, realizezi câte frumuseți de neegalat ai la degetul mic. Cu toate acestea natura a fost darnică.
Dealurile lui Bahus, pădurile Bendisei sau apele lui Poseidon sunt comorile cu care această zonă a fost binecuvântată.

Dacă v-a plăcut acest material și simțiți nevoia de a împărtăși povestea cu familia și prietenii eu n-am să vă opresc. Chiar am să vă susțin să vedeți și imaginile din dobrogea. Iar dacă energia tot mai este în sufletul vostru vă invit să susțineți proiectul artistic pe contul de Patreon!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

×